Banca Națională a României a intrat în piața instituțiilor financiare nebancare (IFN) și a crescut cerințele de capital pentru cele care dau credite cu dobânzi efective ridicate și le obligă la un regim de raportare similar cu cel al băncilor. Banca centrală susține că mișcarea e una de natură să responsabilizeze firmele de credit, în condițiile în care există o problemă acută în rândul persoanelor cu venituri reduse, care apelează la astfel de împrumuturi, care în trecut a dus la apariția unor legi precum darea în plată și înghețarea cursului la creditele în franci elvețieni, care au vizat, însă, mai mult băncile. În timp ce unii reprezentanți ai IFN sunt de acord cu cerințele BNR, alții le contestă și spun că vor duce mai mulți români în brațele cămătarilor.
Provident a înregistrat o corecție la nivelul numărului de clienți și o scădere a volumului de credite cu “două cifre” în acest an, după ce Banca Națională a României a modificat regulamentul 17/2012 privind condițiile de creditare, astfel încât instituțiile financiare nebancare din registrul general sunt obligate să evalueze bonitatea clienților precum băncile. Compania evaluează impactul unei noi modificări aduse de BNR, care impune creșterea capitalului pentru creditele cu o dobândă efectivă peste anumite praguri.
Banca Națională a României a introdus cerințe ridicate de capital pentru instituțiile financiare nebancare ce percep dobânzi peste anumite praguri. Florin Georgescu, prim-viceguvernator, susține că BNR a intervenit pentru că piața IFN crește prea repede și că dobânzile ridicate practicate de unele instituții ar putea aduce riscuri ca împrumuturile să nu mai fie rambursate. Oficialul insistă că BNR nu a urmărit să ia măsuri din perspectiva consumatorilor, ci din perspectivă prudențială, pentru că riscurile ridicate s-ar putea răsfrânge și asupra băncilor.